Grupele la risc trebuie să fie în acord cu epidemiologia ţării. Priorităţile sunt: (...)
Peste 600.000 de infecţii cu virusul gripal pandemic A/H1N1 au fost confirmate în întreaga lume, cu mai mult de 7.000 de decese raportate către OMS. Un număr considerabil de decese au survenit la pacienţi cu afecţiuni cronice respiratorii, crescând îngrijorarea asupra posibilului impact al gripei pandemice şi la pacienţii cu tuberculoză activă. Este necesară sensibilizarea managerilor de programe privind tuberculoza (TB), asupra conjugării eforturilor pentru controlul acestor două condiţii patologice. (...)
Majoritatea virusurilor gripale care infectează păsările sălbatice sau domestice nu determină boli sau pot cauza în mod limitat boli clinice severe şi decese, fiind denumite virusuri gripale aviare slab patogene (LPAI). Virusurile gripale aviare înalt patogene (HPAI) sunt cele care determină boli clinice severe şi decese la pui şi la alte păsări de curte, odată intrate în contact cu populaţiile de păsări. Patogenitatea înaltă se referă la populaţiile de păsări şi nu semnifică neapărat patogenitate pentru oameni. Au fost raportate epidemii atât cu LPAI, cât şi cu HPAI, în populaţiile de păsări, cu subtipul A/H7 (H7N1, H7N2, H7N3, H7N4 şi H7N7) în Asia, Oceania, Europa, America de Nord şi de Sud, indicaţie a faptului că aceste virusuri sunt larg răspândite în populaţiile de păsări domestice din întreaga lume. (...)
Pacienţii care prezintă iniţial gripă fără complicaţii ar putea evolua către boli mai severe. Progresia poate fi rapidă (în 24 de ore). Există indicatori de progresie care impun o evaluare urgentă a managementului pacienţilor: Simptome şi semne care sugerează un deficit de oxigenare şi insuficienţă cardiopulmonară: scurtarea respiraţiei (cu activitate sau fără), dificultăţi de respiraţie, cianoză, spută colorată sau cu sânge, dureri în piept şi tensiune arterială scăzută; la copii, respiraţie rapidă sau greoaie; hipoxie, indicată de pulsoximetrie. (...)
Recent, la Bucureşti, s-a desfăşurat Conferinţa Naţională de Neurofiziologie Clinică, beneficiind şi de participarea a 10 lectori internaţionali. Evenimentul a fost organizat de Societatea de Neurofiziologie Electrodiagnostică din România (ASNER) în parteneriat cu universităţile de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi şi cu sprijinul direct al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi al Societăţii de Neurologie din România (SNR), constituindu-se astfel într-o platformă care a îmbinat cercetarea de laborator cu experienţa clinică. Federaţia Internaţională de Neurofiziologie Clinică (IFCN) a fost reprezentată la nivel înalt, dl prof. dr. Reinhard Dengler (Hanovra, Germania), secretarul IFCN, fiind delegat să participe la Conferinţa Naţională de la Bucureşti. (...)
Pentru a strânge informaţii referitoare la caracteristicile clinice şi managementul pandemiei de gripă, OMS a organizat o întâlnire de trei zile la sediul PAHO (Organizaţia Panamericană de Sănătate) din Washington, în perioada 14–16 octombrie a.c. (...)
Un raport recent al CDC arată că 76 de copii şi adolescenţi au decedat din cauza gripei A/H1N1 de la apariţia noului virus în aprilie, ceea ce reprezintă o creştere de 19 ori într-o săptămână şi un total care depăşeşte decesele copiilor din mai multe sezoane de gripă. (...)
Cuvântul afereză derivă din „aphairesis“ care în limba greacă înseamnă „a îndepărta, a scoate din“. Afereza sau hemafereza este procedeul prin care sângele recoltat de la o persoană este separat în părţile lui componente, cu păstrarea unuia sau mai multor componente şi cu returnarea celor rămase subiectului. Procedura este numită plasmafereză – dacă se recoltează plasmă, sau citafereză – dacă se recoltează un component celular. (...)
Creşterea experienţei internaţionale privind tratamentul infecţiilor cu virusul pandemic H1N1 subliniază necesitatea administrării precoce a medicamentelor antivirale (oseltamivir şi zanamivir). Această abordare este importantă în special la pacienţii cu risc crescut de dezvoltare a complicaţiilor, la cei cu forme severe şi la cei cu semne şi simptome grave. (...)
Ameninţarea îmbolnăvirilor de gripă, determinate de tulpini virale de mare risc sub raportul structurilor antigenice care le definesc virulenţa şi a unei capacităţi mari de difuziune, continuă să fie prezentă, subiectul reflectat de mass-media îmbrăcând aspecte alarmante, uneori de panică, accentuate de recunoaşterea existenţei pandemiei cu tipul A/H1N1 de către OMS. (...)
Într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii se arată că Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile a raportat încă 26 de cazuri noi de îmbolnăvire cu virusul gripal A/H1N1, depistate în săptămâna 24–30 august 2009. (...)
Intenţiile colectivului de redacţie rezultă foarte clar din alcătuirea sumarului unui număr recent al revistei NEW ENGLAND JOURNAL OF MEDICINE (vol. 361, nr. 3, din 10 iulie 2009): să discute pericolul creat de epidemia cu virusul porcin A/H1N1 din perspectiva pandemiei din 1918. (...)
Deşi nu se poate prognoza severitatea unei pandemii, analizele de până acum ale pandemiei actuale, efectuate de OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) şi CDC-Atlanta, evidenţiază mai multe similiarităţi cu pandemia din 1957-1958. (...) Toate acestea le puteţi citi în ziarul nostru.
Riscurile de sănătate şi socio-economice asociate cu o pandemie de gripă sunt semnificative şi necesită ca eforturile de asigurare a continuităţii activităţilor şi a conducerii să se execute la toate nivelurile de autoritate. Planificarea tradiţională a continuităţii activităţilor se axează pe distrugerile de bunuri şi echipamente, cu pierderi limitate de personal. (...)
La mijlocul lunii iulie a.c., la Centrul Internaţional de Conferinţe din Edinburgh - Scoţia, s-au desfăşurat lucrările celui de-al 9-lea Congres al Asociaţiei Europene de Farmacologie Clinică şi Terapeutică (EACPT). (...)
Evaluarea ECDC a riscului pentru Europa arată că virusul pandemic gripal A/H1N1 2009 va continua să se răspândească, dar rămân multe incertitudini. Deşi se pare că majoritatea celor infectaţi în SUA şi Europa au experimentat infecţii uşoare şi autolimitative, această imagine este neclară, deoarece nu a existat suficientă transmitere pentru a judeca efectele ei, în special la cei care prezintă riscul cel mai mare. (...)
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
